Între un diamant şi o grămadă de • pietriş cui i-ar fi alegerea grea? Aşa, între aprobarea unui om cuminte şi aplauzele zgomotoase ale mulţimii.
Neputându-se modifica oamenii după • preceptele morale ale religiunii, s-a modificat aplicarea preceptelor după oameni.
O măsură a oamenilor şi a lucrurilor este propria lor • umbră.
Omul rău se pierde prin partea sa cea bună, omul bun – prin • partea sa cea rea.
Don Quijote credea că morile de vânt sunt uriaşi. • Oamenii de rând cred că uriaşii sunt mori de vânt.
Sălbaticii din • America schimbau aurul şi mărgăritarele pentru cioburile de sticlă din Europa. Aşa fac şi copiii, şi mulţi dintre noi rămân copii toată viaţa.
• Respectul exagerat pentru întregimea cugetării împiedică acţiunea. Căci orice faptă este o verigă ruptă dintr-un lanţ infinit, şi omul activ este din capul locului condamnat la fragment.
Oare pârâul de la munte ar fi aşa de • limpede şi de voios dacă n-ar fi rece?
Fereşte-te de a da sfaturi. • Problema e prea grea şi răspunderea mare. Tu dai sfatul după natura ta. Aceasta însă rareori se potriveşte cu natura celui ce te întreabă. Altfel spui tu, altfel înţelege el. Sfătuind prudenţă, produci slăbiciune, şi unde cereai tărie se aplică violenţă. Un element străin s-a introdus în sufletul celuilalt, şi el şi-a pierdut măsura. >>>>
Lasă un răspuns